Consorzi pe difese dai cjistiei storics dal Friûl Vignesie Julie
Motore di ricerca
×

Gradiscje

Ancje se il toponim si lu cjate za intun document dal 1150, la citât fortificade e fo implantade de  republiche venite par fâ di protezion des scorsizadis turchis. I lavôrs, tacâts tal 1479, a meterin adun une opare cuntun profîl pentagonâl iregolâr cun toratis tarondis tai cjantons, cun dôs puartis e cuntun fossâl larc e font che le cenglave. Une altre menace grave e jere chê de Cjase di Austrie, che tal 1500 e veve ereditât la contee di Gurize. E di fat tal 1511, daspò de vuere de Leghe di Cambrai, Gardiscje, bombardade, isolade dal rest dal esercit venit e cu la popolazion decimade par vie di une pestilence, e colà. Di chê volte i restà al Imperi che al pensà dal moment a rinfuarcî lis difesis e, po dopo, a fâ sù il "cjistiel" dentri de fuartece. Dal 1615 e fo tal centri di chê che i disevin "Vuere gardiscjane" tra Vignesie e l'Imperi, che e finì tal 1617 in gracie de diplomazie. Trente agns daspò, Gardiscje e fo cuistade dai princips di Eggenberg, par tornâ di gnûf tal 1717, cuant che cheste famee e finì cence erêts, ae Cjase di Austrie che le leà a Gurize. Tal 1918 e fo anetude ae Italie.