Consorzi pe difese dai cjistiei storics dal Friûl Vignesie Julie
Motore di ricerca
×

Siest

La badie di Sante Marie in Sylvis, salacor fate sù suntune statio romane, e je forsi l’esempli di munistîr fortificât plui cognossût e impuartant dal Friûl. Fondade tra il 730 e il 735, e je nomenade pe prime volte intun document dai 3 di Mai dal 762: "unum [monasterium] in locum desertum qui vocatur Sexto" in relazion a un at di donazion dai langobarts Erf, Ant e Marc. Daspò, il podê de badie al cressè cetant par vie di donazions e di privileçs, fin cuant che tal 830 l'imperadôr Lotari I, cuntun diplome specific, al de inizi al podê jurisdizionâl dai abâts, ribatût di Ludovì II tal 865 e di Berengari I tal 888. Tal an 889 la badie, fiscade dai Ongjars, e fo sdrumade. E tornà a nassi fortificade e tra il secul novesim e il secul decim secont e cuistà plui o mancul l’aspiet dal dì di vuê, tignint un puest di rilêf sedi civîl che religjôs fin al 1420, cuant che, sometude al domini de Serenissime, e tacà la sô decjadence. Dentri de glesie de badie a son ancjemò testemoneancis artistichis impuartantis, in particolâr i ciclis a fresc cetant famôs.